Cele 1000 de substante din alergentestul total de la Centrul Healthy Life

Ce substante sunt in alergen testul total -70 grupe- 1000 de substante alimentare si chimice pe care le testam la Centrul Healthy Life

G1 NaCl
G2 Lactoză
G3 Ulei de parafină
G4 NaCl +fenol
G05: Amine biogene incluse:
LA01: Histamină
LB01: Serotonină
LC01: Tiramină
LD01: Feniletilamină
G06: Gliadină, gluten, acid acetilsalicilic și fosfați
LA02: Gliadină
LB02: Gluten
LC02: Acid acetilsalicilic
LD02: Fosfați
G07: Produse lactate, ouă
LA03: Lapte
LA04: Iaurt
LA05: Smântână
LA06: Unt
LB03: Lapte condensat
LB04: Bifidus
LB05: Lapte bătut
LC03: Albuș de ou
LC04: Lapte acru
LC05: Brânză (de vacă)
LD03: Gălbenuș de ou
LD04: Chefir
G08: Uleiuri vegetale
LA07: Ulei de șofran
LB06: Margarină
LB07: Ulei de floarea soarelui
LC06: Ulei de arahide
LC07: Ulei de măsline
LD06: Ulei de gătit (prăjit)
LD07: Ulei de rapiță
G09: Brânzeturi
LA08: Cașcaval
LB08: Cascaval moale (brânză)
LC08: Feta / Telemea
LD08: Camembert (brânză cu mucegai)
G10: Carne, tofu
LA09: Carne de porc
LA10: Carne de pui
LB09: Carne de vită
LB10: Carne de iepure
LC09: Carne de vițel
LC10: Carne de curcan
LD09: Carne de miel
LD10: Tofu
G11: Pește, crustacee și moluște
F01: Țipar
F02: Pește alb (coregon, păstrăv argintiu)
F03: Cambulă, plătică
F04: Rac de râu
F05: Păstrăv brun
F06: Știucă
F07: Homar
F08: Cod
F09: Crap
F10: Creveți
F11: Somon
F12: Midii
F13: Sardine
F14: Soleide (ex. limbă-de-mare)
F15: Ton
F16: Sepie
G12: Cereale, orez, semințe
LA12: Grâu
LA13: Ovăz
LA14: Porumb
LA15: Orez
LA16: Semințe de in
LB15: Orz
LB16: Semințe de susan
LC13: Secară
LC15: Mei auriu
LC16: Soia
LD13: Alac
LD14: Hrișcă
LD15: Mac
G13: Leguminoase, semințe (miezuri)
LA17: Mazăre galbenă
LB17: Mazăre verde
LC17: Semințe de dovleac
LD16: Linte
LD17: Semințe de floarea soarelui
G14: Zahăr, miere, lemn dulce
LA18: Zahăr alb
LA19: Lactoză
LB18: Zahăr din trestie
LB19: Lemn dulce
LC18: Zahăr din sfeclă de zahăr
LC19: Miere de albine
LD18: Fructoză
G15: Îndulcitori artificiali, înlocuitori de zahăr
LA20: Sorbitol
LA21: Maltitol
LB20: Manitol
LB21: Zaharină
LC20: Xilitol
LC21: Ciclamat
LD20: Palatinoză
LD21: Aspartam
G16: Sare, substanțe picante / de conservare, iod, fluor
LA22: Sare
LA23: Sare cu condimente
LB22: Sare de mare
LB23: Sare cu plante aromatice
LC22: Clorură de sodiu
LC23: Glutamat
LD22: Iodură de sodiu
LD23: Substanțe picante (de conservare)
G17: Must, oțet
LA29: Oțet de fructe
LB29: Oțet de vin
LC29: Cenovis (producător de vitamine și suplimente alimentare)
LD29: ”Maggiwürze” – sos condimentat

G18: Condimente
GT01: Anason
GT02: Busuioc
GT03: Cimbru
GT04: Piper Cayen
GT05: Curry
GT06: Mărar
GT07: Tarhon
GT08: Cuișoare
GT09: Ghimbir
GT10: Usturoi
GT11: Coriandru
GT12: Chimion
GT13: Frunze de dafin
GT14: Măghiran
GT15: Nucșoară
GT16: Oregano
GT17: Boia de ardei
GT18: Pătrunjel
GT19: Piper
GT20: Rozmarin
GT21: Salvie
GT22: Arpagic
GT23: Muștar
GT24: Cimbrișor
GT25: Ienupăr
GT26: Scorțișoară
G19: Ceaiuri de plante
GT27: Verbenă
GT28: Semințe de fenicul
GT29: Măceșe
GT30: Sunătoare
GT31: Mușețel
GT32: Flori de tei
GT33: Mentă piperată
GT34: Roiniță
G20: Cafea, ceai
LA24: Espresso
LA25: Cafea din cereale
LB24: Cafea Onko S (marcă)
LB25: Cacao
LC24: Cafea Hag (marcă)
LC25: Ceai negru
LD24: Nescafe
LD25: Ceai verde

G21: Ingrediente de copt
LA27: Drojdie
LB27: Praf de copt
LB28: Pudră de ciocolată
LC27: Gelatină
LC28: Vanilie
LD28: Șofran
G22: Nuci
LA30: Alune
LA31: Alune braziliene
LB30: Nuci
LB31: Nuci pecan
LC30: Arahide
LC31: Nucă de cocos
LD30: Migdale
LD31: Fistic
G23: Ciuperci comestibile
LA33: Chimpignon
LB33: Zbârciog
LC33: Trâmbița-piticilor
LD33: Porcini
G24: Bere, vin, brandy/cognac
LA34: Vin alb
LB34: Vin roșu
LC34: Bere
LD34: Cognac/Brandy
G25: Legume cu tuberculi
LA35: Cartof
LA36: Ridiche de lună
LB35: Morcov
LB36: Țelină
LC35: Sfeclă roșie
LC36: Gulie
LD35: Ridiche
LD36: Ceapă
G26: Legume, pepene galben
LA37: Varză creață
LA38: Brocoli
LA39: Castravete
LB37: Varză roșie
LB38: Tubercul de fenicul
LB39: Zucchini (varietate de dovleac de culoare verde închis)
LC37: Varză de Bruxelles
LC38: Praz
LC39: Pepene galben
LD37: Conopidă
LD38: Ardei iute
LD39: Fasole
LA41: Roșii

G27: Fructe cu semințe
LA42: Măr
LB42: Pară
LC42: Strugure
LD42: Stafide
G28: Fructe sâmburoase, fructe exotice
LA43: Piersică
LA44: Cireașă
LB43: Nectarină
LB44: Ananas
LC43: Caisă
LC44: Banană
LD43: Prună
LD44: Smochine
G29: Fructe de pădure
LA45: Căpșună
LB45: Zmeură
LC45: Mure
LD45: Coacăze
G30: Citrice
LA46: Portocală
LB46: Mandarină
LC46: Grapefruit
LD46: Lămâie
G31: Coloranți
E102: Tartazină
E104: Galben chinolină
E110: Galben-portocaliu (sunset)
E120: Coșenilă, carmin
E122: Azorubină
E123: Amarant
E124: Ponceau 4R
E127: Eritrozină
E131: Albastru (bleu) patent V
E132: Indigotină
E142: Verde acid briliant BS
E150: Caramel
E151: Negru briliant BN
E153: Cărbune vegetal
E162: Extract de sfeclă roșie, betanină
E171: Dioxid de titan
E172: Aluminiu
G32: Conservanți alimentari
E200: Acid sorbic
E210: Acid benzoic
E211: Benzoat de sodiu
E212: Benzoat de potasiu
E214: P-hidroxibenzoat de etil, etil paraben
E216: P-hidroxibenzoat de propil, propil paraben
E218: P-hidroxibenzoat de metil, metil paraben
E221: Sulfit de sodiu
E222: Sulfit acid de sodiu (bisulfit de sodiu)
E223: Metabilsulfit de sodiu (disulfit de sodiu)
E230: Bifenil
E231: Ortofenil fenol
E236: Acid formic
E251: Nitrat de sodiu
E252: Nitrat de potasiu
E270: Acid lactic
E280: Acid propionic
E281: Propionat de sodiu
G33: Antioxidanți, agenți emulgatori și stabilizatori, potențatori de gust
E310: Galat de propil
E311: Galat de octil
E312: Galat de dodecil
E320: Butilhidroxianisol (BHA)
E321: Butilhidroxitoluol (BHT)
E322: Lecitină
E406: Agar-agar
E407: Caragenan
E410: Gumă de carruba
E414: Gumă arabică
E420: Sorbitol
E421: Manitol
E422: Glicerină
E440a: Pectină
E450b: Trifosfat pentasodic
E450c: Hexametafosfat de sodiu
E535: Ferocianură de sodiu
E536: Ferocianură de potasiu
E621: Glutamat sodic
R622: Glutamat potasic
E623: Glutamat de calciu
E627: Guanilat de sodiu
R640: Glicină
E641: Leucină
G34: Diverse substanțe E
E905: Parafină
E924: Bromat de potasiu
E951: Aspartam
E952: Ciclamat
E954: Zaharină
G35: Arome alimentare
AR01: Ananas
AR02: Măr
AR03: Caisă
AR04:Banană
AR05: Migdale amare
AR06: Mure
AR07: Coacăze negre
AR08: Căpsună
AR09: Afine
AR10: Zmeură
AR11: Cafea
AR12: Kirsch
AR13: Cireșe
AR14: Migdale
AR15: Cireșe amare (maraschino)
AR16: Portocale
AR17: Mentă piperată
AR18: Piersică
AR19: Fistic
AR20: Rom
AR21: Strugure
AR22: Vanilie
AR23: Fructe de pădure
AR24: Pere Williams
AR25: Lămâie
G36: Dezinfectanți și conservanți alimentari
DK01: ACID 2 – ETILMERCURITIO BENZOIC

DK02: CLORURĂ DE BENZALCONIU

DK03: BRONOPOL

DK04: CLORURĂ DE CETALCONIU

DK05: CLORURĂ DE CETILPIRIDINIU

DK06: CLORACETAMIDĂ

DK07: DIGLUCONAT DE CLORHEXIDINĂ (ÎN APĂ)

DK08: CLORCREZOL (PCMC)

DK09: CLOROXILENOL

DK10: UREE DE DIAZOLIDINIL (GERMALL II)

DK11: DICLOROFEN

DK12: EUXYL® K400

DK13: GLUTARALDEHIDĂ

DK14: UREE DE IMIDAZOLIDINILĂ (GEMALL 115)

DK15: TIMERFONAT DE SODIU

DK16: OSMARON® B

DK17: FENILMERCURIC

DK18: QUATERNIUM 15

DK19: ACID SORBIC

DK20: BUTILHIDROXIANISOL (BHA)

DK21: BUTILHIDROXITOLUOL (BHT)

DK22: GALAT DE DODECIL

DK23: TERT. BUTILHIRDOCHINONĂ

DK24: BUTIL-4-HIDROXIBENZOAT

DK25: ETIL-4-HIDROXIBENZOAT

DK26: METIL-4-HIDROXIBENZOAT

DK27: PROPIL-4-HIDROXIBENZOAT

DK28: DIBROMDICIANOBUTAN

DK29: FENOXIETANOL

G37: Polen rar sau polen puțin alergen
P01: Arțar
P02: Amarant (coada vulpii)
P03: Ochiul-boului
P06: Urzică
P07: Crizantemă
P08: Dalie
P09: Stejar
P11: Frasin
P12: Molid
P13: Liliac
P14: Talpa gâștei, albă
P16: Paracherniță
P18: Splinuță
P21: Carpen
P23: Soc
P25: Hamei
P27: Iasomie (falsă)
P29: Pin
P32: Tei
P33: Păpădie
P34: Lucernă
P35: Porumb
P36: Margaretă
P41: Rapiță
P43: Robinie (Salcâm, fals)
P45: Fag european (fag)
P60 Castan
G38: Polen prezent frecvent și rar alergen
P15: Orz
P19: Ovăz
P26: Cynodon Dactylon
P37: Plop
P38: Platan
P39: Perișor
P40: Ambrozie
P52: Ulm
P54: Salcie
P55: Grâu
G39: Polen cu frecvență mare și deseori alergen
P04: Pelin comum
P05: Mesteacăn
P06: Arin
P10: Arin
P22: Alun
P24: Flocoșica
P28: Cynosurus cristatus
P30: Dactzlis glomerata
P42: Lolium perenne
P44: Secară
P46: Anyhoxanthum odoratum
P47: Măcriș
P53: Pătlagină
P56: Mohor
P57: Timoftică
P58: Firuță
P59: Păiuș înalt
G40: Epiteliu animal, venin de insecte
T01: Găină
T02: Rață
T03: Gâscă
T04: Peruș
T05: Hamster auriu
T06: Câine
T07: Iepure
T08: Pisică
T09: Porc de guineea
T10: Cal
T11: Vită
T12: Oaie
T13: Porc
T14: Capră
T15: Cămilă
T16: Șoarece
T17: Șobolan
T18: Acarian (Dermatophagoides pharinae)
T19: Acarian de praf (Dermatophagoides pterronyssinus)
T24: Venin de albină
T25: Venin de viespe
G41: Fungi
M01: Alternata tenuis
M02: Aspergillus fumigatus
M03: Botrytis cinerea
M04: Candida albicans
M05: Chaetomium globosum
M06: Cladosporium herbarum
M07: Curvularia lunata
M08: Fusarium moniliforme
M09: Helmithosporum halodes
M10: Microsporum canis
M11: Mucor mucedo
M12: Neurospora sitophila
M13: Penicillium notatum
M14: Phoma betae
M15: Pullularia pullulans
M16: Phizopus nigricans
M17: Saccharomyces cerevisiae
M18: Serpula lacrymans
M20: Trichophyton mentagrophytes
M21: Ustilago tritici
M22: Alternaria alternata
M23: Aspegillus niger
M26: Mucor recemosus
M28: Penicillium expansum
M32: Aspergillus terreus
M35: Edipermophyton flocosum
M36: Epicoccum purpurascens
M37: Fusarim solani
M40: Penicillium rogueforti
M41: Stemphlyium botryosum
G42: Praf de lemn, fibre vegetale, praf de fân
S01: Lemn de fag
S02: Lemn de stejar
S03: Lemn de molid
S04: Lemn de pin
S05: Lemn de nuc
S06: Lemn de brad
S07: Lemn de ulm
S08: Lemn de abachi
S09: Lemn de limba
S10: Lemn de mahon
S11: Lemn de macoré
S12: Lemn de ramin
S13: Lemn de teak
S14: Bumbac
S15: In
S16: Copac de bumbac (Ceiba pentandra)
S17: Fân
G43: Gospodărie, cosmetice
HK01: 1,3 Difenilguanidină
HK02: Acid abietic
HK03: Abitol®
HK04: Adep lanae
HK05: Amerchol® L101
HK06: Extract de flori de arnică
HK07: Alcool benzilic
HK08: Benzil-salicilat
HK09: Cocamidopropilbetaină (îm apă)
HK10: Difenilthiouree
HK11: DMDM Hidantoină (în apă)
HK12: Hidrochinonă
HK13: Izopropilmiristat
HK14: Extract de flori de mușețel
HK15: Ulei de lămâiță
HK16: Extract de flori de spilcuță
HK17: Bezoat de sodiu
HK18: Alifie de polietilenglicol
HK19: Primin
HK20: Propilenglicol
HK21: Extract de vetrice
HK22: Extract de coada șoricelului
HK23: Mix de sesquiterpenlactonă
HK24: Sorbitansesquioleat
HK25: Balsam de tolu
HK26: Rășină de toluolsulfonamid-formaldihidă (Santolite® MS)
HK27: Triclosan
HK28: Trolamină (Trietanolamină)
HK29: Vanilină
HK30: Unguent de alcool de lână (Unguentum alcoholum lanae) DAB 9
HK31: Piritionă de zinc

G44: Textile, fibre naturale
TW01: Alpacă
TW02: Angora
TW03: Bumbac
TW04: Iută
TW05: Cașmir
TW06: In
TW07: Mohair
TW08: Ramie
TW09: Mătase
TW10: Lână de oaie
G45: Textile, fibre artificiale
TW11: Acril
TW12: Nailon
TW13: Poliamidă
TW14: Poliester
TW15: Poliamidă / Poliuretan
TW16: Vâscoză
G46: Coloranți de textile
TW17: 4-Aminofenol
TW18: Naftol AS
TW19: Colorant de dispersie albastru 1
TW20: Colorant de dispersie albastru 3
TW21: Colorant de dispersie galben 3
TW22: Colorant de dispersie galben 42
TW23: Colorant de dispersie portocaliu 9
TW24: Colorant de dispersie portocaliu 1
TW25: Colorant de dispersie portocaliu 3
TW26: Colorant de dispersie portocaliu 11
TW27: Colorant de dispersie roșu 1
TW28: Colorant de dispersie roșu 11
TW29: Colorant de dispersie roșu 13
TW30: Colorant de dispersie roșu 17
G47: Detergenți
TW31: Ancosoft
TW32: Ariel futur
TW33: Comfort
TW34: Coral
TW35: Dash
TW36: Enka
TW37: Lanolină Express
TW38: Filetti Compact
TW39: Florist
TW40: Genie Lavabo
TW41: Kürfein Compact
TW42: Lenor Ultra Alp Fresh
TW43: Maga Color
TW44: Niaxa Compact
TW45: Omo Complet
TW47: Persil Megaperls
TW48: Perwoll
TW49: Radion Micro Activ
TW50: Rei ultra
TW51: Fulgi de săpun
TW52: Softlan ultra
TW53: Sunil aktiv
TW54: Tandil color
TW55: Total
TW56: Vizir future
TW57: Eißen Riese Megapass
TW58: Wollana Finesse
TW59: Calgon ultra
G48: Antibiotice, antiseptice și antimicotice
A01: Bacitracină
A02: Cloramfenicol
A03: Clorchinaldol
A04: Cliochinol
A05: Clotrimazol
A06: Eritromicină
A07: Framicetinsulfat
A08: Acid fuzidic (Sare de sodiu)
A09: Sulfat de gentamicină
A10: Sulfat de canamicină
A11: Mafenid
A12: Nistatină
A13: Oxitetraciclină
A14: Sulfanilamidă
A15: Clorhidrat de tetraciclină

G49: Corticoizi
A15: Clorhidrat de tetraciclină
A16: Amcinonidă
A17: Betametazon-17-valerat
A18: Budesonid
A19: Clobetazol-17-propionat
A20: Clobetazol-17-propionat
A21: Hidrocortizon
A22: Hidrocortozon-17-butirat
A23: Prednisolon
A24: Triamcinolon acetonid
G50: Anestezice locale, substanțe pentru tratamentul ochilor
A24: Cincocaină hidroclorică
A25: Lidocaină hidroclorică
A26: Procaină hidroclorică
A27: Tetracaină hidroclorică
A28: Sulfat de atropină în apă
A29: Sare disodică a acidului edetinic
A30: Clorhidrat de fenilefrină
A31: Pilocarpină hidroclorică
A32: Sulfat de polimixină B
A33: Benzoil peroxid
A34: Bufexmac
A35: Dexpantonol
A36: Mentol
A37: Polidocanol
A39: Propolis
G51: Antibiotice, corticoizi, peniciline 1
AB01: Aciclovir
AB03: Ampicilină
AB04: Carbadox
AB05: Ceftriaxon
AB06: Cefuroxim
AB07: Clorochină difosfat
AB08: Clindamicină
AB11: Doxicilină
AB12: Etambutol
AB13: Hexaclorciclohexan
AB14: Isoniacidă
AB16: Metronidazol
AB18: Penicilină G
AB19: Penicilină V
AB23: Sulfatiazol
AB24: Systamax*
AB26: Tylan
AB27: Vancomicină
Ab28: Vetroprim*
AB29: Virginiamicină
G52: Antibiotice, corticoizi, peniciline 2
AB02: Amoxicilină
AB09: Cortizon
AB10: Dexametazonă
AB15: Lomefloxacin
AB17: Ofloxacină
AB21: Sulfadiazină
AB22: Sulfametoxazol
AB25: Trimetoprim
AB30: Zaquilan*
G53: Diferite produse farmaceutice, medicamente psihoactive 1
AB31: Acid acetilsalicilic (ASS)
AB33: Hidroxid de aluminiu
AB35: Azatioprină
AB37: Sulfat de bariu
AB41: Acid cromoglicic
AB44: Droperidol
AB45: Estriol
AB48: Ibuprofen
AB50: Hidroxid de magneziu
AB52: Noretisteron
AB54: Paracetamol
AB56: Progesteron
AB60: Diazepam
AB66: Sulpiridă
G54: Diferite produse farmaceutice, medicamente psihoactive 2
AB32: Adrenalină
AB34: Atenolol
AB36: b-Estradiol 17
AB38: Chinină
AB39: Ciclosporină
AB40: Cimetidină
AB42: Diclofenac
AB43: Dinoproston
AB46: Fenoterol
AB47: Halotan
AB49: Ketamină
AB51: Metoprololtartrat
AB53: Oxitocină
AB55: Fenazonă
AB57: Propranolol
AB58: Salbutamol
AB59: Teofilină
AB61: Doxepin
AB62: Flufenazină
AB63: Haloperidol
AB64: Maprotilină
AB65: Prometazină
G55: Vaccinuri, profilaxia malariei, otravă de șarpe
I02: Clorochin (Profilaxia malariei)
I04: Difterie
I05: FSME (meningoencefalită de începutul primăverii)
I06: Cangrenă de gaz
I07: Febră galbenă
I08: Haemophylis influenzae
I09: Hepatitis A
I10: Hepatitis B
I12: Pojar (Morbilli)
I13: Meflochin (profilaxia malariei)
I16: Rubeolă
I18: Stafilococi
I19: Trismus (Tetanus)
I20: Turbare (rabie)
I21: Tuberculoză (bacili BCG)
I22: Tifos
I23: Varicelă
I25: Poliomielită (injecție)
I26: Astm, bronșită
I27: Vaccinare de 2 ori Di Te
I28: Vaccinare de 3 ori MMR
I29: Vaccinare de 4 ori Di Te Pe Po
I30: Vaccinare de 6 ori Di Te Pe Po HepB Haem
I31: Meningococi ACWY
I32: Vaccinare penumococi
I33: Vaccin gripal
I34: Vaccin Nos (variolă)
I35: Variolum Nos (otravă variolă)
I36: Vaccin holeră Nos
I37: Pertussis Nos (tuse convulsivă)
I38: Virus FSME
I39: Febră cauzată de mușcătura căpușei Nos
I40: Febră Q Nos
I41: Borellia Nos
G56: Metale 1
ME01: Aluminiu
ME02: Amalgam
ME03: Arsen
ME04: Beriliu
ME05: Plumb
ME06: Crom (VI)
ME07: Fier
ME09: Aur
ME11: Iridiu
ME12: Cadmiu
ME13: Cobalt
ME14: Cupru
ME15: Litiu
ME16: Magneziu
ME17: Mangan
ME18: Molibden
ME19: Nichel
ME20: Osmiu
ME21: Paladiu
ME22: Platină
ME23: Mercur
ME24: Rubidiu
ME25: Argint
ME27: Taliu
ME28: Titan
ME29: Vanadiu
ME30: Tinc
G57: Metale 2
ME08: Galiu
ME10: Iridiu
ME26: Tantal
ME30: Wolfram
ME32: Staniu
G58: Pesticide 1
PE11: Permethrin (I)
PE12: Pyrethrum (I)
G59: Pesticide 2
PE14: Troy polifazic (F)
PE20: Lindan (I)
PE22: Pentaclorfenol (H)
PE26: Sulf (F)
G60: Pesticide 3
PE02: Benzoisothiazolidion (F) aceasta substanta nu apare pe internet, in locul ei imi da Benzisothiazolinone
PE03: Bronopol (B)
PE05: Captan (F)
PE06: Diazinon (I)
PE07: Erbicide (H)
PE08: Folpet (F)
PE09: Kathon ITZ -14 (B)
PE10: Kathon Skane H-8 (B)
PE15: Zineb (F)
PE17: Erpax (H)
PE18: Oxiclurură de cupru (F)
PE19: Vitriol albastru (sulfat de cupru) (F)
PE23: Coumaphos (P)
PE24: Fenoxaprop-etil (H)
G61: Pesticide 4
PE21: Metaldehid (M)
PE24: Fenol (H)
PE27: Xylamon (H)
G62: Substanțe de protecție solară
PH01: 2- Etilhexil – 4 – dimetil aminobenzoat
PH02: 2- Etilhexil – 4 – dimetil metoxicinnamat
PH03: Acid sulfonic 2- Fenil – 5 – benzimidazol
PH04: 3- (4-Metilbenziliden) – camfor
PH05: Acid para aminobenzoic (PABA)
PH06: 4 – ter – butil – 4 – metoxidibenzoat
PH07: Isoamil -4 – metoxicinnamat
PH08: Oxibenzon
PH09: Sulisobenzon
G63: Substanțe foto alergice
PH10: 5 – Brom -4- Clorsalicilandilid
PH11: Mosc Ambrette
PH12: Bitionol
PH13: Chinidină sulfat
PH14: Clorhidrat de clorpromazină
PH15: Mix de parfumuri
PH16: Hexaclorofen
PH17: Olaquindox
PH18: Clorhidrat de prometazină
PH19: Sulfanilamidă
PH20: Tetraclorură de salicilanilidă
PH21: Tiouree
PH22: Tribromsalan
G64: Produse chimice de mediu 1
U01: Clormetil izotiazol
U06: Formaldehidă
U20: Amoniac
U21: Trioxid de antimoniu
U22: Ester metilic al acidului benzoic
U23: Clor (pentru piscină)
U24: Lindan (HCH)
U25: Mosc-cetonă
U26: Mix PCB
U27: Percloretilenă
U30: Ciment
G65: Produse chimice de mediu 2
U27: Acid tereftalic
U28: Tetrabrom-fenol
G66: Produse chimice de mediu 3
U02: Benzocaină
U03: Alcool cetilstearilic
U04: Mix de parfumuri
U05: Rășină epoxidică
U07: Dicromat de potasiu
U08: Clorofoniu
U09: Mercapto mix
U10: Mercaptobenzotiazol (MBT)
U11: N-Izopropil-N’-fenil-p-fenilendiamină
U12: Sulfat de neomicină
U13: P-fenilendiamină (PPD)
U14: Rășină de p-tert.-butilfenol-formaldehidă
U15: Mix de parabeni
U16: Balsam de Peru
U17: Mix de thiuram
U18: Alcool de lână
U19: Dietilditiocarbamat de zinc
G67: Fibre
U31: Azbest
U32: Fibre de celuloză
U33: Fibre de sticlă
U34: Fibre de ceramică
G68: Combustibil, gaze de eșapament
U35: Benzină, combustibil fără plumb
U36: Benzină, combustibil cu plumb
U37: Combustibil diesel
U38: Petrol
U39: Eșapament (autovehicul)
U40: Gaz de gătit
U41: Fum de tutun
G69: Dizolvanți
U42: Acetonă
U43: Metanol
U44: Metietilcetonă
U45: NC Solvent
U46: Alcool propilic
U47: Stiren
U48: Toluen
U49: Xilen
G70: Substanțe de proteze dentare
Z01: Bisfenol
Z02: Amalgam
Z03: Amalgam –aliaj
Z04: Tetracloroplatinat de amoniu
Z05: Peroxid de benzoil
Z06: Eugenol
Z07: Hidrochinonă
Z08: Dicianoaurat de potasiu
Z09: N,N-dimetil-p-toluidină
Z10: Tiosulfatoaurat de sodiu
Z11: Clorură de paladiu
Z12: Clorură de staniu (II)
Z13: (2-Hidroxietil)-metacrilat
Z14: BIS-GMA
Z15: Diuretan dimetilacrilat
Z16: Etilenglicol-dimetilacrilat
Z17: Metilmetacrilat
Z18: Trietilenglicol-dimetacrilat

https://rezo30.wordpress.com/testare-alergeni-fara-intepaturi-sau-zgarieturi/

https://alergiifree.wordpress.com/

Anunțuri

Ce sunt alergiile ,intolerantele alimentare si chimice si cum se trateaza la Centrul Healthy Life ?

download (1)

1 Ce sunt intolerantele alimentare si chimice si prin ce se deosebesc de alergii?

R  Numărul persoanelor afectate de alergii a crescut dramatic în ultimii ani ca rezultat al fluxului constant de iritații ce afectează organismul, numărul crescând de substanțe produse de om și creșterea acizilor din organism.

Alergia (greacă: αλλεργία, reacție diferită) este o reacție anormală, disproporționată, exagerată și excesivă a sistemului imunitar al unui organism, față de antigene exogene care sunt bine tolerate de subiecții normali. Alergia (reacția) poate fi mediată prin anticorpi sau prin celule ale sistemului imunitar.

Cunoaștem 2 tipuri de alergii, așa-numitele pseudo-alergii sau intoleranțe, care cauzează o reacție nedorită a sistemului imunitar în general și alergiile ”adevărate” care conduc la sensibilizarea sistemului imunitar specific și produc o reacție când organismul este confruntat chiar și  cu o cantitate minimă de alergen. Pseudo-alergiile sau intoleranțele  depind de cantitatea de substanță netolerată; organismul nu are probleme când se confruntă cu o cantitate mică de alergeni. Intoleranțele (sensibilitățile) alimentare (și chimice) se referă la imposibilitatea congenitală a organismului de a tolera alimente și factori din mediul inconjurător, care duce la activarea cronică a sistemului imunitar, cu o sintetizare excesivă de mediatori inflamatorii, însoțită de procese inflamatorii cronice: turburări digestive, migrene, obezitate, stare de oboseală cronică, urticarie, boli de piele, artrite ș.a.Adevăratele alergii pot conduce la șoc anafilactic, deci ei amenință viața persoanei alergice și sunt mult mai rezistente la terapie decât intoleranțele.

Prima intoleranță în viața unei persoane apare atunci când o proteină străină este contactată pentru prima dată: laptele de vacă și proteinele din pui care duc la tulburări intestinale la mulți copii mici, reflectate prin iritațiile pielii. Mai târziu apar polenul, particulele de praf de casă, blana animalelor etc., de multe ori urmate de intoleranțe alimentare de toate tipurile. Medicamentul normal cu cortizon întâi suprimă simptomele, pe urmă le transformă de exemplu într-o răceală la cap prin inflamarea sinusurilor, iar apoi în astmă alergică.

2 Care sunt principalii alergeni alimentari si chimici?

R Lactatele in special lactoza (glucidul din lapte)

Ouale

Cerealele si mai precis glutenul -substanta lipicioasa care da elasticitate si volum produselor de panificatie din cereale

Carne –pui,porc,vita etc

Peste si fructe de mare

Zahar

Detergenti

Praf,pene

Vaccinuri

Antibiotice etc

3 Cum se manifesta intolerantele alimentare si chimice?

R Genetica joacă un rol în toate acestea, ca şi stresul, digestia necorespunzătoare, toxicitatea mediului şi nutriţia inadecvată. Dr. Ellen W. Cutler denumeşte acestea “fenomen de încărcare” – se poate trăi ani de zile fără să fim alergici la ceva. Apoi, într-o zi, când stresul nostru emoţional şi fizic atinge un anumit nivel, ne confruntăm dintr-odată cu o sarcină suficient de mare pentru a ni se dezechilibra organismul. Stresul obişnuit de natură fizică include modificările de la menopauză şi obiceiurile alimentare nesănătoase.

Voi enumera doar cateva manifestari:

Dureri abdominale dupa anumite tipuri de alimente sau chiar zilnice;

Balonari frecvente;

Sindrom de colon iritabil;

Constipatie cronica sau diaree frecventa;

Rinita frecventa;

Infectii in sfera ORL, ca infectii de urechi (otite)

Dureri de cap frecvente

Colita

Boala Crohn

Sindrom de oboseala cronica

Somnolenta marcata dupa masa si astenie in general;

Raceli frecvente

Afectiuni ale pielii, in special cosuri frecvente, acnee sau eczeme;

Depresie, nervozitate, anxietate si alte tulburari psihice;

Insomnie, tulburari de somn, somn agitat;

Crestere in greutate

Tulburari si afectiuni urinare;

Artroza;

Astm bronsic;

Urticarie;

Etc.

4 Cum putem afla la ce avem intoleranta , sensibilitate alimentara si chimica?

R   Metoda pe care o promoveaza Centrul Healthy Life este neinvaziva, nedureroasa ,fara intepaturi , rapida,exacta si nu  intri in contact direct cu alergenul care iti provoaca neplaceri. Alergentestul se  realizeaza cu aparatul medical de biorezonanta Rayocomp PS 1000 Polar.

5 Cum se desfasoara acest test?

R  Conectam persoana la aparatul de biorezonanta prin asezarea picioarelor pe placutele (detectoare )de test iar intr-o mana tine un detector simplu ca si o tija metalica iar in cealalta mana tine detectorul de alergeni .Cu varful special al detectorului de alergeni atinge fiecare fiola  numerotata ( G1,G2,…G70)

6 Exista vreun tratament pentru eliminarea intolerantelor alimenatre si chimice?

R    Da este.Eu am gandit un protocol de tratament pentru intolerante alimenare si chimice pe care il recomand si celor care au alergii.

Restabilirea echilibrului acido-bazic

Tratament pe organele afectate  cu biorezonanta

Desensibilizare alegeni alimentari si chimici cu biorezonanta

Dieta de eliminare

Enzimoterapie

Detoxifierea organismului

Psih. Mirela Vicovan

Terapeut alergentest, biorezonanta, remedii florale Bach, access bars

Tel. 0733930702

Centrul Healthy Life –Medicina holistica si biorezonanta

https://alergiifree.wordpress.com/

https://rezo30.wordpress.com/testare-alergeni-fara-intepaturi-sau-zgarieturi/

Simptomele intolerantei la gluten

Exista multiple simptome ale intolerantei la gluten iar manifestarea lor variaza mult de la o persoana la alta. Cu toate acestea, iata care ar fi cel mai frecvent intalnite si mai importante manifestari:
– distensie abdominala
– dureri si crampe abdominale
– crize alternative de diaree si constipatie
– anemie
artrita
– deficit de atentie
autism
– balonare
– pierdere a densitatii osoase
– bolborosit al stomacului
constipatie
– dificultati de crestere
– depresie, anxietate si iritabilitate
– dermatita herpetiforma
– diabet
diaree
– oboseala
– flatulenta urat mirositoare
– scaune urat mirositoare
– ataxie la gluten
– scaune cenusii
– caderea parului
dureri de cap si migrene
– hipoglicemie
infertilitate
– dureri articulare
– artrita juvenila idiopatica
intoleranta la lactoza
– rani sau ulceratii la nivelul gurii
– greata
– amorteala sau furnicaturi la nivelul mainilor si picioarelor
osteoporoza
– neuropatie periferica
– boala Sjogren
– steatoree
– probleme gingivale si ale dintilor
sindromul Turner
– deficit de minerale si vitamine
– varsaturi
– scadere inexplicabila in greutate
– urticarie.

Sursa :http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-intestinale/intoleranta-la-gluten_9863

HIPERSENSIBILITATEA LA HISTAMINA si ACTIVITATEA DIAMINOXIDAZEI – INTOLERANTA LA HISTAMINĂ

Dupa consumul de carnati, vin (eventual ciocolata) daca apare durere de cap, indispozitie, varsaturi, diaree sau mancarime poate fi vorba de sensibilitate la histamina. O problema care apare la o mare parte a populatiei. Histamina este un amin biogen care se produce prin descompunerea proteinelor. Prin efectul sau hormonal are rol in producerea acidului din stomac si in producerea reactiilor alergice sau inflamatorii. Alimentele proaspete nu contin sau contin foarte putin histamina dar prin procese de maturizare sau uscare din cauza bacteriilor se produc cantitati mari de histamina. Din aceasta cauza branzeturile, berile, vinurile, varza acra, conservele, mancarurile sarate/uscate/afumate (si tot aceste alimente cu cat sunt depozitate mai mult) contin o cantitate semnificativa de histamina. Organismul sanatos descompune histamina cu ajutorul unei enzime numit diaminoxidas. Lipsa acestei enzime sau functionarea lui proasta duce la acumularea histaminei care cauzeaza aparitia unor simptome alergice: varsaturi, rosu la fata, crampe, diaree, eczeme, durere de cap, ameteala, hipotensiune, aritmie,

Alimente cu continut semnificativ de histamina: peste: ton, sardinia, hering, branzeturi camambert, cheddar (toate cu mucegai si afumat) salamuri, ciocolata, cacao, cafea, mustar, ketchup, alune, fructe: citricele, pere, prune, vinurile, berea, legume: varza acra, spanac, rosii, ciuperci. Alimentele proaspete au un nivel scazut de histamina. Multe medicamente blocheaza functionarea corespunzatoare a enzimei care descompune histamina cea ce ridica nivelul de diogen amin din organism: unele analgezice (aspirina), relaxant muscular, vitamina B3, antibioticele, preparatele hormonale, medicamentele contra tensiunii arteriale, etc.

In mod normal histamina alimentară este rapid detoxifiată de către aminoxidaze; persoanele care prezintă o activitate redusă a acestor enzime au risc de a dezvolta intolerantă la histamină. Principala enzimă implicată in metabolismul histaminei ingerate este diaminoxidaza (DAO), proteină stocată in structurile veziculare asociate membranei plasmatice a celulelor epiteliale si eliberată in circulatie in prezenta stimulilor adecvati.

Scăderea capacitătii de degradare a histaminei datorită unei activităti DAO reduse poate determina o serie de manifestări clinice care mimează o reactie alergică: diaree, cefalee, urticarie, prurit, flushing, simptome rino-conjunctivale, bronhospasm, hipotensiune, aritmii cardiace. Intoleranta la histamină devine clinic manifestă cand organismul este incărcat cu histamină mai mult decat poate cataliza (consum de alimente bogate in histamină, alcool sau medicamente care eliberează histamină sau blochează DAO). Bolile alergice precum febra fanului sau sensibilizările la fungi reprezintă o sursă in plus de histamină care se adaugă la cea din alimente. Cel mai frecvent afectate sunt persoanele de sex feminin cu varste intre 30 si 55 ani.

Histamina apare in alimente datorită activitătii bacteriilor, printr-un proces de decaboxilare a aminoacizilor. De aceea se găseste in cantităti mai mari in alimentele fermentate (de exemplu, branză, varză murată sau vin) si bogate in proteine (de ex.exemplu, peste, carne si mezeluri).
Niveluri foarte mari se găsesc de asemenea in alimentele alterate2.
Nivelul de histamină creste odată cu perioada de păstrare a alimentelor de aceea acestea trebuie pregatite rapid, nu trebuie stocate mult si nu trebuie reincălzite! Datorita stabilitătii la căldură, histamina nu poate fi distrusă nici prin congelare, nici prin fierbere, prăjire sau coacere1.
In majoritatea cazurilor, deficitul DAO este dobandit ca urmare a unor afectiuni gastrointestinale care scad productia DAO sau a inhibării activitătii enzimatice prin consum de alcool si diverse medicamente. Cu toate acestea, studii recente au evidentiat o mare variabilitate individuală in expresia DAO la nivelul celulelor epiteliale intestinale si diverse polimorfisme la nivelul genei DAO asociate cu afectiuni gastrointestinale, care demonstrează existenta unei predispozitii genetice la un subgrup de pacienti cu intolerantă la histamină.
Pacientii diagnosticati cu deficit DAO pot beneficia de o dietă corespunzătoare care elimină alimentele cu un continut ridicat in histamină. Deoarece alcoolul creste permeabilitatea intestinală si prin aceasta nivelul histaminei in organism, se vor evita băuturile alcoolice la masă. De asemenea antialgicele (aspirina) facilitează o crestere a permeabilitătii intestinale.

Alimente cu un continut ridicat în histamină

Vinul si alte băuturi alcoolice

Histamina apare si in procesul de fermentatie alcoolică. Bacterii acidifiante ca Pediococcus
cerevisiae au fost identificate ca formatoare de histamină. Continutul in histamină este un criteriu
de calitate al vinului. In general vinurile rosii au un continut ridicat in histamină. Pot fi intalnite
concentratii de histamină de pană la 3000 microg/l in vinurile care dau in mod caracteristic cefalee.
Continutul mediu in histamină:

• Vin rosu: 60-3800 microg/l
• Sampanie: cca 670 microg/l
• Spumos: 15-80 microg/l
• Vin dulce: 80-400 microg/l
• Vin alb: 3-120 microg/l
• Bere: 20-300 microg/l

Peste

Categoriile de peste după consumarea cărora apar adesea simptome de intoxicare apartin familiei
Scombridae (macrou). De aceea in literatura engleză cazurile de intoxicatie sunt descrise sub
numele de “scombroid poisoning”. Pestii din această familie (mai ales tonul si macroul) au o
cantitate mare de carne rosie cu un continut crescut de histamină. Dar si la alte tipuri de peste s-au măsurat cantităti crescute de histamină: heringi, sardine si sardele. Productia de histamină este influentată de temperatura la care este tinut pestele pană la pregătirea sa culinară. In cazurile in care s-au găsit cantităti mari de histamină in conservele de ton sau macrou afumat, cercetările au dovedit că pestele n-a fost transportat in conditii de refrigerare corespunzătoare sau a fost depozitat inadecvat. In mod surprinzător s-au găsit cantităti mai mari de histamină in marinată decat in carnea de peste.
• Ton: pană la 8000 mg/kg
• Macrou afumat: pană la 788 mg/kg
• Macrou (conservă): pană la 15 mg/kg
• Sardină: pană la 1500 mg/kg
• Sardele: pană la 180 mg/kg
• Hering: pană la 12 mg/kg (mai ales marinat)

Lapte/branză

In timp ce laptele crud si cel de băut contine cantităti minime de histamină, unele sortimente de
branzeturi au niveluri ridicate. In general se consideră că nivelul de histamină creste cu maturarea si cu stocarea. Bacteriile incriminate sunt diversi lactobacili si streptococi.
• Emmentaler: 10-500 mg/kg
• Stilton (branza cu muceagai albastru): cca 160 mg/kg
• Gorgonzola: pană la 160 mg/kg
• Camembert: 10-300 mg/kg
• Parmezan: 10-580 mg/kg

Carne/mezeluri

Continutul in amine biogene in preparatele de carne este foarte divers. Unele sortimente de carnati pot contine cantităti relativ mari de histamină, in timp ce produsele proaspete abia dacă ating niveluri critice. Dar mai sunt si alte amine biogene prezente in carne. Cercetările au arătat că diaminele cadaverina si putresceina – ambele substraturi pentru DAO – sunt un indicator al
prospetimii cărnii.
• Salam: pană la 280 mg/kg
• Carnati cervelat: pană la 100 mg/kg
• Jambon Westfal: 40-270 mg/kg

Alte alimente

Otetul din vin rosu contine pană la 4000 7g/L histamină. In cazul ciocolatei continutul oscilează
intre 5-100 mg/kg, după sortiment1.

Medicamente care eliberează histamină sau inhibă DAO

– miorelaxante: pancuroniu, alcuroniu, D-tubocurarină
– narcotice: tiopental
– analgetice si antiinflamatorii: acid acetilsalicilic, metamizol, antiinflamatorii nesteroidiene,
opioide
– anestezice locale: prilocaină
– anti-hipertensive: verapamil, alprenolol, dihidralazină
– antiaritmice: propafenonă
– diuretice: amilorid
– antiemetice: metoclopramid
– antibiotice: cefuroxime, cefotiam, isoniazid, pentamidin, clavulanic acid, chorochină
– mucolitice: acetilcisteină, ambroxol
– bronhodilatatoare: aminofilină
– antagonisti de receptori H2: cimetidină
– chimioterapice: ciclofosfamidă
– antidepresive: amitriptilină2.

Sursele:http://www.bioscience.ro/blog/201404/activitatea-diaminoxidazei-intoleranta-la-histamina/

http://www.faragluten.com/info-util/

Intoleranta la proteine/grasimi

Dr.Ellen Cutler enumera o serie de simptome ,afectiuni care apar daca aveti intoleranta la preoteine/grasimi.

Pofta de proteine/grasimi si /sau sare

Consum excesiv de grasimi/proteine si/sau sare

Balonare imediat dupa mese

Simptome digestive cronice, inclusiv constipatie

Dificultate in scaderea greutati

Infectii frecvente sau cronice(provocate de bacterii, virusuri sau ciuperci)

Diabet sau zahar excesiv in urina

Hipoglicemie

Osteoartrita

Probleme de discopatie degenerativa si osteofite(excrescente osoase)

Boli ale vezici urinare

Osteoporoza

Hipotiroidism

Tulburari de menopauza, sindrom premenstrual si/sau mastoza fibrochistica

Anxietate

Carente de vitamina A, D si /sau E

Pentru a afla care din alimentele pe care le consumati va fac rau sau va intretin anumite procese inflamatorii care nu lasa corpul sa se vindece ,puteti apela la testarea cu biorezonanta : https://rezo30.wordpress.com/testare-alergeni-fara-intepaturi-sau-zgarieturi/

Sursa Terapia alergiilor alimentare Dr Ellen Cutler

Intoleranta la carbohidrati

Pofta de dulciuri, paine si produse de patiserie

Consum excesiv de dulciuri rafinate

Balonare la doua ore dupa mese

Gaze in exces dupa ce consumati alimente crude sau bogate in fibre

Diaree , in special dupa ce consumati alimente care contin lactoza

Constipatie, in special dupa ce cosumati alimente care contin maltoza sau zaharoza

Predispozitie la zona zoster sau ulceratii

Nivel ridicat al grasimilor din sange(colesterolul total si trigliceridele)

Probleme respiratorii, in special astm

Ameteli

Colita sau boala Crohn

Candidoza (infectie cauzata de o ciperca)

Deficit de atentie sau   hiperactivitate

Tulburari emotionale, de exemplu dispozitie oscilanta, depresie, atacuri de anxietate, furie, sau   comportament violent ori agresiv

Probleme dermatologice de   felul acneei, eczemelor sau psoriazisului

https://rezo30.wordpress.com/testare-alergeni-fara-intepaturi-sau-zgarieturi/

Sursa Terapia  alergiilorl alimentare Dr Ellen Cutler

https://rezo30.wordpress.com/2015/03/31/intoleranta-la-carbohidrati/

Simptomele  reactilor alergice la alimente

images (1)

Raportarile alergiilor alimentare au inceput sa apara in literature medicala europeana la inceputul anului 1900 ,iar din 1940 alergiile au fost recunoscute de medici din intreaga lume.

Medici estimeaza ca peste 50 milioane de americani sunt afectati de alergii.

Simptomele pe care le prezinta sunt urmatoarele

Cea mai comuna reactie alergica cutanata la un aliment este urticaria. Urticarea se manifesta  cu mancarime , zone rosii si apar brusc pe piele bubite care dispar la fel de repede. Orice aliment poate provoca urticarie.

Dermatita atopica sau eczema ,o afectiune cutanata caracterizata printr-o senzatie de mancarime intense ,cu descuamari  si piele rosie, care poate fi declansata de o alergie alimentara.  Aceasta reactie este adesea cronica si apare la peroanele care au in istoricul personal sau familial alergii sau astm. Sau descoperit ca alimentele bogate in vitamin C si grupul B sunt o cauza comuna a eczemei.

Simptomele de astm, o afectiune cronica ce se caracterizeaza prin atacuri in cadrul carora caile respiratorii se ingusteaza ,iar persoana in cauza prezinta dificultati la respiratie, pot fi declansate de o alergie alimentara , mai ales la sugari si copii. Alimentele cum ar fi laptele ,branza,drojdia,dulciurile, vitaminele din grupul B si aditivii alimentari ,inclusive coloranti alimentary, sunt cateva exemple de substante care pot provoca astmul.

Simptomele gastrointestinale ale alergiilor alimentare pot include varsaturi, diaree,crampe abdominale,uneori o eruptive eritematoasa( pete rosii) in jurul gurii, pruritul si unflarea gurii,gatului, greata,durere abdominala, balonare stomacului si flatulenta. La sugari apar frecvent anumite reactii temporare (nealergice) la anumite alimente, mai ales la fructe,lapte de vaca,albus de ou, arahide si grau.Mai poate aparea eritem in jurul gurii, din cauza acizilor naturali din alimente cum ar fi rosiile si portocalele.Sau un sugar  poate dezvolta diaree din pricina zaharurilor din sucul de fructe  sau din alte bauturi.Aceste simptome pot aparea cu o anumita frecventa dar nu sunt incadrate drept reactii alergice, totusi anumite alimente pot fi alergice daca apare reactie cand sunt consummate din nou . Colita poate aparea cand sugarul mananca drojdie, rosii,leguminoase boabe,nuci, lapte, branza,dulciuri,grau si alte cereal,fructe,aditivi alimentari si pasta de dinti.

Cefaleea sau migrenele pot fi declansate de  alergii alimentare. Numeroase personae prezinta cefalee o data sau de doua ori pe zi ca reactie la alimenatia zilnica. Dulciurile,ouale,graul,laptele,ciocolata, porumbul,scortisoara,aditivii alimentari, glutamatul monosodic si vinurile sunt printer cei mai frecventi agresori.

Obezitatea sau cresterea ponderala poate fi rezulatatul alergiilor alimenatare. Consumul de alergeni alimentari poate declansa eliberarea de insulina, care poate determina hipoglicemia care ne provoaca o senzatie de foame necontrolata ,iar persoana simte nevoia sa manance aproape tot timpul. Orice aliment poate declansa simptome de hipoglicemie, dar aminoacizi, zaharurile si carbohidrati, cum ar fi produsele de panificatie si pastele, sunt cele mai frecvent implicate.

Respiratia neplacuta poate fi provocata de alergii la alimente. In special alimentele care nu se digera corespunzator si intra in putrefactive pot provoca o respiratie urat mirositoare.

Sindromul deficitului de atentie cu hiperactivitate poate aparea din cauza alergiilor alimentare. Zaharurile , vitaminele din grupul B, drojdia,aditivii alimentari, laptele,porumbul si graul fac parte dintre cei mai obisnuiti declansatori.

Confuzia,tulburari de memorie,depresia,incapacitatea de concentrare sau alte simptome psihice pot aparea in primele 12-24 de ore de la consumul unui aliment la care sunteti allergic.Alimentele care pot cauza in general astfel de reactii sunt zaharurile,carbohidratii, fructele, cafeaua si ciocolata.

Aftele bucale si herpesul simplex pot, de asemenea, fi rezultatul alergiilor alimentare. Laptele,dulciurile, citricele si produsele cu drojdie , precum si ingredientele din pasta de dinti sunt frecvent implicate in aparitia acestor ulceratii dureroase.

Infectii repetate ale urechii. Numerosi copii sufera de otite repetate , care incep cu o reactie alergica asemanatoare cu simptomele aparute in cazul infectiilor tractului respirator superior. Aproape orice aliment consumat frecvent poate fi vinovatul, dar am observant ca laptele, zaharurile,ouale,citricele,sucurile de fructe,graul,soia,drojdia si porumbul contribuie la acumularea de lichid in spatele timpanului si ca acesta favorizeaza aparitia otitei infectioase la copil.

Durerea artritica,durerea si unflarea articulara sunt adeseori rezultatul alergiilor alimentare. Alimentele implicate sunt de obicei zaharurile,graul si alte cereal,alimentele acide,cum ar fi carnea rosie,carbohidratii si componentele familiei Solanum,inclusive rosiile,cartofii,ardeii verzi,vinetele,guliile, tutunul si ardeii capia.

Astenia ,este cel mai frecvent rezultatul alergiilor alimentare. Alimentele cele mai incriminate sunt zaharurile,cafeaua,graul,produsele lactate,fructele si ovazul.

Simptomele premenstruale si cele specific menopauzei pot fi legate de alergii alimentare.Factorii determinant obisnuiti sunt : zaharurile,citricele,soia, porumbul,graul,ciocolata,rosiile,sarea,legumele si carnea.

Infertilitatea poate fi rezultatul alergiilor alimentare sau nealimentare. Alimentele care pot provoca aceasta problema sunt carbohidratii,carnea rosie, drojdia,laptele, fructele si carnea de pui.

Alte simptome de alergie notabile includ: crampe musculare,problem vizuale, dureri sau tiuit in urechi,faringita,raguseala sau tuse,nervozitate,anxietate, insomnia,transpiratii nocturne si caderea parului.

Fara indoiala ca pot exista si alte motive medicale pentru toate aceste neplaceri. Dar daca ati explorat deja aceste posibile cauze cu medical dvs. iar acesta nu va poate explica de ce suferiti in continuare de aceste simptome , ar trebui sa luati in considerare si testele pentru alergii.

Terapia alergiilor alimentare        Dr Ellen Cutler

Alimente de evitat daca ai alergie la salicilati

Acidul salicilic(aspirina) si multi compusi similari pot provoca reactii alergice ,uneori foarte puternice. Urticaria si astmul ,hiperactivitatea(la copii) si colita ulceroasasunt afectiuni despre care toti medicii sunt de acord ca pot fi provocate de o sensibilitate la salicilati.

Alimente care contin salicilati si ar trebui evitate:

Fructe :mere,caise,pere,portocale,grepfrut,lamai,alte citrice, alte fructe de padure,capsuni,zmeura,ananas,struguri(stafide),avocado,smochine,litchi(cirese chinezesti),coacaze negre si rosi,piersici,guave, fructul pasiuni,prune(inclusiv  uscate),nectarine,pepene galben,curmale, cirese.

Legume: fasole lata si fasole verde(alte leguminoase sunt premise),macris(nasturel),castraveti si alti dovlecei, cartofi(in coaja), sfecla,sparanghel,ridichi,porumb dulce,broccoli, morcov,cicoare,vinete,rosii, spanac si napi.

Nuci: migdale,alune braziliene,arahide,nuci, nuci macademia,samburi de pin,fistic,castane,nuca de cocos.

Plante medicinale si mirodenii(mare atentie!): anason,ardei de Cayenne,tarhon,cimbru,schinduf,scortisoara,marar,nucsoara,oregano,paprika,curry,mustar,rozmarin,salvie,sofran de India(curcuma)

Diverse: ceai,cafea,lemn dulce, menta,Coca-cola si miere

De retinut: toate produsele prelucrate trebuie evitate,intrucat exista o probabilitate mare sa contina aditivi pe baza de salicilati.

Dieta inteleapta Dr Keith Mumby Scott

Salicilati sunt substante chimice care se gasesc in mod natural in alimente , dar pot fi adaugate si in calitate de conservanti. Salicilati pot cauza astm, probleme digestive, congestie nazala, problem cu somnul, leziuni ale limbi si hiperactivitate.

Terapia alergiilor alimentare        Dr Ellen Cutler

Jon Gabriel, omul care a slabit 100 de kg fara a tine DIETA!

Jon Gabriel, un american care se lupta de ani de zile cu greutatea, a luat o decizie radicala in anul 2001, iar de atunci si pana in prezent a slabit 100 de kilograme. Acum, este mai in forma ca niciodata si sustine ca nu a tinut niciun regim pentru a slabi. Ce a facut pentru a scapa de kilogramele in plus?

Citeste mai jos povestea sa de viata, sigur te va impresiona:

„In anul 2001 cantaream mai bine de 180 de kilograme. Incercam toate dietele posbile pentru a scapa de kilogramele in plus. Am lucrat direct cu doctorul Atkins pentru 2 luni, dar dupa ce mi-a luat mii de dolari, nu a facut altceva decat sa ma critice pentru kilogramele in plus pe care le aveam. Toate dietele pe care le-am incercat s-au incheiat la fel. Intotdeauna exista o lista cu alimentele pe care nu aveam voie sa le consum. Urmam dieta ad literam, slabeam putin si incepeam sa fiu mai increzator. Dupa aceea, in mod inevitabil clacam sau dieta pur si simplu nu-si mai facea efectul. Asa ca, puneam pe mine din nou acele kilograme intr-un timp record, de multe ori mi s-a intamplat sa fiu mai gras decat atunci cand incepusem initial dieta…Asa ca, aceasta situatie se repeta cu orice dieta, slabeam 5 kilograme si puneam 8, dupa ce ce incetam regimul.

Asa mi s-a intamplat pana in septembrie 2001, cand ajunsesem la greutatea de 185 de kilograme. Pe data de 11 septembrie, era cat pe ce sa ma aflu intr-unul dintre avioanele deturnate… Aceasta experienta a fost transformatoare pentru mine si mi-am dat seama ca nu sunt deloc fericit. Nu faceam altceva decat sa lucrez intr-un mediu foarte stresant pe care-l uram, dar totusi Universul imi daduse o a doua sansa.

Asa ca m-am decis sa fac o transformare adevarata, o data pentru totdeauna, astfel incat sa nu mai fie nevoie sa tin niciodata vreo dieta. Asa ca, am incercat sa inteleg de ce corpul meu ma forta practic sa ma ingras. Am decis sa aflu ce trebuia sa fac pentru a fi din nou slab. Avea un background serios in ale biochimiei, asa ca am inceput sa petrec 12 ore pe zi cercetand totul despre hormoni, enzime, neurotransmitatori si alte substante chimice care cauzeaza luarea in greutate.

Am invatat ca slabitul nu are nicio legatura cu numaratul caloriilor, ci cu crearea unui mediu hormonal proprice in corpul tau. Cum stresul si emotiile joaca un rol foarte important in viata noastra, afectand mediul hormonal, este important sa tratezi aceasta problema a greutatii dintr-o perpectiva mai ampla, intelegand ca psihicul joaca un rol crucial in acest proces. Doar atunci vei putea rezolva cu adevarat aceasta problema a greutatii si ai mancatului in exces ( in cazul multora).

In 2 ani de zile, am slabit 100 de kilograme, fara a tine vreun regim anume. Am aceeasi greutate de 10 ani si tot nu tin un regim. Mananc ce vreau, cand vreau.

Uite care au fost elemente cheie, care mi-au asigurat succesul:

1. Am uitat de diete si am inceput sa-mi hranesc trupul. In timpul investigatiei mele, am realizat ca trupul meu suferea din pricina foamei cronice, deoarece ii lipseau anumiti nutrienti cheie, cum ar fi acizi grasi ca Omega 3, alimentele vii si proteinele de foarte buna calitate. M-am asigurat ca organismul meu primeste cat mai multi nutrienti de inalta calitate. Atunci cand imi doream sa mananc mancaruri de proaste calitate ca bomboanele, chipsurile sau pizza, le mancam fara sa ezit. In cele din urma, nu am mai simtit nevoia pentru „junk food” deoarece corpul meu s-a obisnuit cu nutrientii de calitate si mancarea sanatoasa.

2. Mi-am vindecat digestia. Am descoperit ca unul dintre motivele pentru care corpul meu era privat de nutrienti era constituit de procesele digestive defectuoase, asa ca eram pur si simplu incapabil sa asimilez nutrientii din mancarea pe care o consumam. Problemele digestive pot provoca si inflamatii, iar hormonii inflamatori determina trupul nostru sa depoziteze grasimea. Eu am inceput sa mananc foarte multe alimente fermentate, am luat probiotice si enzime digestive pentru a aduce la normal procesul meu de digestie.

3. Mi-am cumparat un aparat CPAP (presiune pozitiva continua a cailor respiratorii) pentru apneea somnului (o afectiune a aparatului respirator caracterizata prin pauze respiratorii repetate, frecvente in timpul somnului). Apneea din timpul somnului este o boala care afecteaza numeroase persoane supraponderale. Aceasta creeaza un mediu hormonal care incurajeaza ingrasarea, crescand foarte mult nivelul cortizonului.

Astfel, suferinzii poftesc la mancarurile nesanatoase. Apneea se poate trata cu usurinta folosind un aparat CPAP. Acesta sufla aer in nasul si gura ta, astfel incat traheea va ramane deschisa, iar tu vei putea dormi noapte fara probleme. Multi dintre cei care sufera din pricina acestei afectiuni nici macar nu realizeaza.

De obicei, cei care locuiesc cu astfel de persoane stiu, deoarece acestia sforaie foarte tare. In cele din urma, am realizat ca si eu sufeream de aceasta boala, avand o forma extrem de grava. Din momentul in care mi-am achizitionat aparatul CPAP viata mea s-a schimbat. Am inceput sa am mai multa energie si nu mai pofteam la mancarea nesanatoasa. Incet, incet, am inceput sa scad in greutate.

4. Am inceput sa folosesc tehnici de eliberare a mintii. La fel ca apneea somnului, stresul poate ridica nivelul cortizonului si a hormonilor inflamatori. Acestia te fac sa ai tot felul de pofte, determinand corpul sa depoziteze grasimea. Multi oameni nu realizeaza cat de important este sa reduci stresul. Am inceput sa meditez si sa vizualizez in fiecare dimineata, ceea ce m-a ajutat enorm.

5. Mi-am creat un mod de viata care imi sustine deciziile. Am hotarat sa-mi reduc cheltuielile, m-am mutat intr-o casa mai ieftina si am inceput sa cresc anumite legume si plante. Viata mea a devenit mult mai buna, iar eu ma simteam calm si sustinut. Ma linistea gandul ca oricand imi era foame, puteam sa ma duc in gradina si sa-mi iau ceva sanatos, plin de vitalitate. Gratie acestor transformari, hormonii stresului nu-mi mai invadau corpul, iar eu ma simteam din ce in ce mai bine.

6. Mi-am rezolvat problemele emotionale. Multi oameni se simt mai bine atunci cand au mai multe kilograme in plus.
E ca si cum trupul lor ar fi o armura in fata lumii. Asa ma simteam si eu si stiam ca trebuie sa rezolv aceste probleme emotionale. Am inceput sa fac exercitii de vizualizare care ma ajutau sa rezolv traumele din trecut, iar incetul cu incetul, am inceput sa ma simt mai bine in pielea mea.

De-a lungul timpului, am realizat ca aproximativ 70% din clientii meu aveau o „greutate emotionala”, incercand sa se fereasca de cei din jur, in acest fel. In momentul in care-ti constientizezi probleme emotionale care contribuie la procesul de ingrasare, problema va fi pe jumatate rezolvata. Apoi, vei reusi sa slabesti, deoarece nu vei mai avea nevoie de acel surplus, in spatele caruia sa te ascunzi. Dupa ce am rezolvat aceste probleme, am inceput sa slabesc de la sine, nu mai aveam nevoie de protectia kilogramelor in plus.

7. Mi-am detoxifiat trupul. Dupa ce am slabit aproximativ 90 de kilograme, am inceput sa studiez toxinele, voiam sa aflu cum face fata organismul in lupta cu chimicalele toxice. S-a dovedit ca organismul foloseste grasimea pentru a se proteja de toxine. Mi-am dat seama ca ultimele 20 de kilograme de care trebuia sa ma debarasez erau un „depozit” al toxinelor. Asa ca, am apelat la detoxifiere, practic, am consumat cat mai multe lichide alcaline, cum ar fi apa cu lamaie sau otetul de mere, sucurile verzi, si foarte multe salate si lastari. A fost cea mai buna decizie, am slabit rapid cele 20 de kilograme, chiar mai repede decat primele.

Atunci cand tratezi si psihicul, implicandu-te intr-un proces de eliberare emotionala vei reusi sa slabesti mult mai usor. Tine minte ca aceste probleme te tin pe loc, asa ca pana nu le vei constientiza nu vei avea parte de succes. Pana acum, am lucrat cu zeci de mii de oameni din 60 de tari, iar rezultatele au fost fantastice.

Asa ca, toti acesti oameni au reusit sa slabeasca 20, 30, 50 si chiar 150 de kilograme, urmand aceasta formula magica, fara a tine niciun fel de regim.”

http://suntsanatos.ro/stil-de-viata/jon-gabriel-omul-care-a-slabit-100-de-kg-fara-a-tine-dieta.html

Dr. Edward Howell – Importanta enzimelor in alimentatie pentru nutritia omului

ntr-un interviu exclusiv, cercetătorul enzimelor din alimentație Doctorul Edward Howell spune de ce el crede că:
„Enzimele ar putea să fie factorul cheie în prevenirea bolii cronice şi în extinderea duratei de viață a omului.”

Doctorul Edward Howell s-a născut în Chicago în 1898. A făcut parte din staff-ul profesional al Lindlahr Sanitarium, unde a rămas timp de șase ani. În 1930, a fondat un centru privat pentru tratarea bolilor cronice prin metode fizice şi nutritive.

Până la retragerea sa în 1970, Doctorul Howell a fost ocupat cu practica privată trei zile pe săptămână. Parte din timpul său şi l-a dedicat diverselor tipuri de cercetare.

Doctorul Howell este primul cercetător care a recunoscut importanţa enzimelor în alimentație pentru nutriția omului. În acest interviu, Doctorul Howell spune: Ce sunt enzimele, ce fac ele în corpurile noastre, de ce el crede că o stare de carenţă a enzimelor accentuată exista în majoritatea oamenilor, ce crede el că poți face în această privință.

„Nici vitaminele, nici mineralele sau hormonii nu pot face nimic – fără enzime”

HEALTHVIEW: Ce sunt enzimele?

HOWELL: Enzimele sunt substanțe care fac viața posibilă. Ele sunt necesare pentru fiecare reacție chimică care are loc în corpul nostru. Fără enzime, nici o activitate nu ar avea loc. Nici vitaminele, nici mineralele sau hormonii nu pot face nimic – fără enzime.

Gândeşte-te în această privință astfel: Enzimele sunt „forța de muncă” care construiește corpul tău așa cum muncitorii din construcție sunt forța de muncă care îţi construiește casa. Poți avea toate materialele de construcție şi lemnul necesare, dar pentru a construi o casă ai nevoie de muncitori, care reprezintă elementul vital al vieții casei tale.

În mod similar, poți avea toate nutrimentele – vitamine, proteine, minerale etc. pentru corpul tău, dar încă ai nevoie de enzime – elementul vieții – pentru a menține corpul viu şi în stare bună.

HEALTHVIEW: Sunt enzimele atunci exact precum catalizatorii chimici care măresc viteza diferitelor reacții?

HOWELL: Nu. Enzimele sunt mult mai mult decât catalizatori.

Catalizatorii sunt doar substanțe inerte. Ei nu posedă nici una din energiile de viață pe care le găsim în enzime. De exemplu, enzimele emană un fel de radiație când lucrează. Acest lucru nu este specific catalizatorilor.

În plus, deși enzimele conțin proteine – şi câteva conțin vitamine – factorul de activitate enzimatică nu a fost niciodată sintetizat.

Mai mult, nu există combinație de proteine sau orice combinație de aminoacizi sau orice altă substanță care va da activitate enzimatică. Există proteine prezente în enzime. Totuși, ele servesc doar ca purtători ai factorilor de activitate enzimatică.

Așadar, putem spune că enzimele se compun din proteine purtătoare încărcate cu factori de energie așa cum o baterie este compusă din plăcuţe metalice încărcate cu energie electrică.

HEALTHVIEW: De unde au ajuns enzimele în corpurile noastre?

HOWELL: Se pare ca moștenim un anumit potențial de enzime la naștere.

Această provizie limitată de factori de activitate sau forță de viață trebuie sa ne ajungă pe toata durata vieții. Este exact asemeni cazului în care ai moștenit o anumită cantitate de bani. Daca mișcarea este cu totul într-un singur sens – totul cheltuială şi fără venit – vei rămâne fără bani.

La fel, cu cât consumi mai repede provizia ta de activitate enzimatică, cu atât mai repede vei rămâne fără aceasta. Experimentele la diferite universități au arătat că, indiferent de specii, cu cât este mai rapidă rata metabolică cu atât este mai scurtă durata de viață.
Dacă nu există interferenţe, trăieşti atâta timp cât corpul tău are factori de activitate enzimatică din care sa facă enzime. Când ajunge în punctul în care nu mai poți face anumite enzime, atunci viața ta se termină.

„Ori de cate ori un aliment este fiert la 100 de grade Celsius, enzimele în acesta sunt distruse total.”

HEALTHVIEW: Fac oamenii ceva ce provoacă pierderea proviziei lor limitate de enzime?

HOWELL: Da. Aproape fiecare persoană consumă o dietă ce include în principal alimente gătite. Țineți minte că ori de câte ori un aliment este fiert la 100 de grade Celsius, enzimele în acesta sunt distruse total.
Dacă enzimele ar exista în alimentația pe care o consumăm, acestea ar face ceva sau chiar o considerabilă parte din activitatea de digestie singure. Atunci când consumăm alimente gătite fără enzime corpul este forțat sa producă enzimele necesare pentru digestie. Acest lucru epuizează capacitatea limitată de enzime a corpului.

HEALTHVIEW: Cât de serioasă este presiunea cauzată asupra „băncii” noastre de enzime de către dietele constând cel mai mult în alimente gătite?

HOWELL: Cred că este una din cauzele cele mai importante ale îmbătrânirii premature şi ale morții timpurii. De asemenea cred că este cauza implicită a aproape oricărei boli degenerative.
Dacă corpul este suprasolicitat în a furniza multe enzime către salivă, sucul gastric, sucul pancreatic şi sucul intestinal, atunci trebuie sa reducă producția de enzime pentru alte scopuri.
Daca acest lucru se întâmplă, atunci cum poate corpul sa producă de asemenea destule enzime care sa ajungă la creier, inimă, rinichi, plămâni, mușchi şi alte organe şi țesuturi?
Acest „furt” de enzime din alte părți ale corpului pentru a întreține sistemul digestiv declanșează o competiție pentru enzime între diferitele sisteme de organe şi țesuturi ale corpului.
Dislocările metabolice rezultate pot fi cauza directa a cancerului, a bolii coronariene de inimă, a diabetului şi a multor alte boli cronice incurabile.
Această stare de carenţă accentuată de enzime există în marea majoritate a persoanelor având o dieta modernă fără enzime.

HEALTHVIEW: A apărut boala atunci când omul a început sa își gătească alimentele?

HOWELL: Acest lucru îl indică dovezile.
De exemplu, omul de Neanderthal cu 50.000 de ani în urmă a folosit focul mult în procesul său de gătire. A trăit în peșteri şi a mâncat în principal carne friptă de către focul continuu care încălzea peșterile. Aceste afirmații sunt documentate prin dovezi științifice în lucrările mele publicate şi nepublicate.
Din dovezi de fosilă, cunoaștem că omul de Neanderthal a suferit de artroza paralizantă complet instalată. E posibil ca omul de Neanderthal să fi avut de asemenea diabet sau cancer sau boală de rinichi şi așa mai departe. Cu toate acestea, nu vom ști niciodată deoarece toate țesuturile subțiri au dispărut fără urmă.
De fapt, un alt locuitor al peșterilor era ursul preistoric de peșteră. Această creatură îl proteja pe omul de Neanderthal de tigrul preistoric de peșteră care de asemenea vroia protecția peșterii pentru a evita vremea rece. Ursul preistoric de peșteră, conform paleontologilor, era un animal parțial domesticit şi cel mai probabil trăia din aceiași carne friptă pe care omul preistoric o manca.

Asemeni omului preistoric, ursul preistoric de peșteră a suferit de asemenea de artroză deformantă cronică.

HEALTHVIEW: Nu e posibil ca vremea rece şi nu mâncarea gătită să fi fost responsabilă de artroza omului de Neanderthal?

HOWELL: Nu, nu cred că vremea a avut mult de a face cu aceasta.
De exemplu, gândiți-vă la eschimosul primitiv. El a trăit într-un mediu la fel de rece ca cel al omului de Neanderthal. Şi totuși, eschimosul nu a suferit niciodată de artroză sau alte boli cronice.
Totuși, eschimosul consuma mari cantități de hrană crudă. Carnea pe care o mânca era doar puțin încălzită şi era crudă în centru. Așadar, eschimosul primea o cantitate mare de enzime din hrană la fiecare masă.

De fapt, cuvântul eschimos vine de la o expresie indiană care înseamnă, „El, care mănâncă crud”.

Apropo, nu exista tradiție a doctorilor printre eschimoși. Dar printre grupurile indienilor nord-americani, care mâncau hrana gătită în mod considerabil, doctorul avea o poziție remarcabilă în trib.

“Nivele scăzute de enzime se găsesc într-un număr de boli cronice.”

HEALTHVIEW: Ce dovezi există că oamenii suferă de o carenţă a enzimelor în hrană?

HOWELL: Există atât de multe dovezi că pot doar să rezum pe scurt o mică parte din ele. De-a lungul ultimilor 40 de ani am adunat mii de documente științifice pentru a-mi documenta teoriile.

Ca să începem cu începutul, fiinţele umane au cele mai mici nivele de enzime necesare digestiei amidonului în sângele lor dintre toate creaturile. De asemenea avem cel mai mare nivel al acestor enzime în urină, însemnând că acestea sunt folosite mult mai rapid.

Există o altă dovadă că aceste nivele scăzute de enzime nu se datorează unei particularităţi a speciei noastre. În schimb, ele se datorează marilor cantităţi de amidon gătit pe care le consumăm.

De asemenea, ştim că nivele de enzime scăzute sunt găsite într-un număr de afecţiuni cronice, precum alergiile, boli de piele, şi chiar boli serioase precum diabetul şi cancerul.

În plus, dovezi incriminatoare indică faptul că dietele bazate pe alimente gătite, fără enzime, contribuie la o supra mărire a glandei pituitare, care reglează celelalte glande. Mai mult decât atât, există cercetare care arată că aproape 100% dintre oamenii peste 50 de ani care mor din cauze accidentale au fost găsiţi având glande pituitare defecte.

Apoi, cred că lipsa de enzime din alimentaţie este cauza maturizării exagerate a copiilor şi adolescenţilor din ziua de azi. Este de asemenea o cauză importantă a supraponderalităţii (grăsimii) la mulţi copii şi adulţi.

Multe experimente pe animale au arătat că dietele lipsite de enzime produc o mult mai rapidă maturizare decât cea normală. Animalele ale căror diete sunt gătite au de asemenea o greutate mai mare decât omoloagele sale având diete crude.

O altă dovadă relaţionată este aceea ce fermierii folosesc cartofi gătiţi pentru a îngrăşa porcii pentru piaţă. Ei au aflat că porcii se îngraşă mai rapid cu cartofi gătiţi şi într-un mod mai economic decât cei hrăniţi cu cartofi cruzi.

Această dovadă arată marea diferenţă între caloriile alimentelor gătite şi cele ale alimentelor crude. Într-adevăr, din munca mea într-un sanatoriu cu mulţi ani înainte, am aflat că era imposibil ca oamenii să se îngraşe cu alimente crude, indiferent de consumul caloric.

Apropo, alt efect asociat cu carenţa de enzime din alimentaţie este acela că mărimea creierului scade. În plus, glanda tiroidă se supramăreşte, chiar şi în prezenţa unei cantităţi suficiente de iod. Acest lucru a fost arătat la un număr de specii. Desigur, nu poţi dovedi acest lucru pe oameni. Dovada, cu toate acestea, este foarte sugestivă.

HEALTHVIEW: Ce altceva ne mai puteţi spune despre acest subiect?

HOWELL: Apoi, consider că pancreasul uman este împovărat cu producţia de enzime mult în exces faţă de oricare altă creatură vie având o dietă constând în alimente crude. De fapt, proporţional cu greutatea corpului, pancreasul uman este mai mult decât dublu în greutate decât cel al unei vaci.

Fiinţele umane consumă în principal alimente gătite în timp ce vacile consumă iarbă crudă.

Apoi, există dovada că şobolanii care consumă o dietă constând în alimente gătite au un pancreas aproximativ de două ori mai greu decât şobolanii care consumă o dietă constând în alimente crude.

Mai mult decât atât, dovezi arată că pancreasul uman este unul dintre cele mai grele din regatul animal, când ajustezi după greutatea totală a corpului.

Această supra-mărire a pancreasului e la fel de periculoasă – probabil chiar mai mult aşa – decât o supra-mărire a inimii, glandei tiroide etc. Superproducţia de enzime este o adaptare patologică la o dietă constând în alimente fără enzime.

Pancreasul nu este singura parte a corpului care supra-secretă enzime când dieta constă în alimente gătite. În plus există glandele salivare umane care produc enzime la un nivel niciodată întâlnit la animalele sălbatice care consumă alimentele lor fireşti.
De fapt, anumite animale care consumă o dietă constând în alimente crude nu au deloc enzime în saliva lor. Vaca şi oaia produc torente de salivă fără enzime în ea.

Câinii, de exemplu, de asemenea nu secretă enzime în saliva lor când consumă o dietă constând în alimente crude. Cu toate acestea, dacă începi să le dai alimente gătite conţinând amidon, glandele lor salivare vor începe să producă enzime necesare digestiei amidonului nu mai târziu de 10 zile.

În plus, există mai multe dovezi că enzimele în salivă reprezintă o situație patologică ci nu una normală. Ca să începem cu începutul, enzimele salivare nu pot digera amidonul crud. Acest lucru l-am demonstrat în laborator.
Enzimele din salivă vor ataca o bucată de amidon numai când aceasta este gătită. Aşadar, vedem că organismul va canaliza puţin din capacitatea sa limitată de producţie a enzimelor în salivă numai dacă este nevoit.

Apropo, există puţină cercetare interesantă pe animale pe care am făcut-o în propriul laborator cu câţiva ani în urmă. Dacă doriţi, pot să o explic acum pentru cititorii dumneavoastră.

HEALTHVIEW: Da, vă rog explicaţi.

HOWELL: Am hrănit un grup de şobolani cu o dietă constând în alimente gătite şi un grup cu o dietă constând în alimente crude şi i-am lăsat să trăiască întreaga lor perioadă de viaţă pentru a vedea care grup va trai mai mult.

Primul grup a primit o combinaţie de carne crudă şi diverse legume crude şi grâne. Al doilea grup aceleaşi alimente fierte şi deci fără enzime. Am ţinut aceşti şobolani până ce au murit, perioadă ce a durat aproximativ trei ani.

Când experimentul s-a încheiat, rezultatele m-au surprins. S-a dovedit că nu exista o mare diferenţă între perioadele de viaţă ale celor două grupuri. Mai târziu am descoperit motivul.

S-a dovedit că şobolanii având o dietă constând în alimente gătite încă primeau enzime, dar dintr-o sursă neaşteptată. Ei îşi mâncaseră propriile fecale, care conţineau enzimele excretate din propriile organisme.

Toate fecalele, incluzând acelea ale fiinţelor umane, conţin enzimele pe care organismul le-a folosit. Şobolanii mei reciclaseră propriile lor enzime pentru a le folosi din nou. Şi de aceea au trăit la fel de mult ca şobolanii având o dietă constând în alimente crude.

Apropo, obiceiul de a mânca fecale este aproape universal printre animalele de laborator din ziua de astăzi. Deşi aceste animale primesc diete „ştiinţifice” conţinând toate vitaminele şi mineralele cunoscute, animalele în mod instinctiv ştiu că au nevoie de enzime. Datorită acestui lucru, ele îşi mănâncă propriile fecale.

De fapt, animalele având aceste diete ştiinţifice dezvoltă majoritatea bolilor cronice degenerative ale omului dacă li se permite să îşi trăiască întreaga perioadă de viaţă. Acest lucru arată că vitaminele şi mineralele singure nu sunt suficiente pentru sănătate.

“În timpul postului, enzimele corpului sunt libere să lucreze la repararea şi înlăturarea ţesuturilor bolnave.”

HEALTHVIEW: Cum ştiţi că oamenii vor beneficia în urma consumului adiţional de enzime?

HOWELL: Pentru mine cea mai impresionantă dovadă că oamenii au nevoie de enzime este cea ce se întâmplă ca rezultat al unui post terapeutic. Precum ştiţi, am petrecut câţiva ani într-un sanatoriu lucrând cu pacienţi prin diferite tipuri de post.

Când o persoană posteşte există o imediată oprire a producţiei de enzime digestive. Enzimele din salivă, sucul gastric şi sucul pancreatic se micşorează şi devin rare. În timpul postului, enzimele corpului sunt libere să lucreze la repararea şi înlăturarea ţesuturilor bolnave.

Oamenii civilizaţi consumă cantităţi atât de mari de alimente gătite că sistemele lor de enzime sunt păstrate ocupate cu digerarea hranei. Ca rezultat, organismul duce lipsă de enzimele necesare pentru a menţine ţesuturile sănătoase.

Majoritatea oamenilor care postesc trec printr-un proces numit criză de vindecare. Pacienţii pot să aibă greaţă, să vomite şi să aibă ameţeală. Ceea ce se întâmplă de fapt este că enzimele lucrează să schimbe structura nesănătoasă a organismului. Enzimele atacă ţesuturile patologice şi descompun substanţele nedigerate şi neprocesate; şi acestea apoi ajung să fie debarasate prin intestine, prin vomitat, sau prin piele.

HEALTHVIEW: Când oamenii primesc enzime din hrană, nu sunt acestea distruse de către acidul din stomac şi deci ajung să aibă puţină valoare sau deloc?

HOWELL: Nu e adevărat. Chiar dacă majoritatea nutriţioniştilor pretind că enzimele din hrană sunt distruse în stomac, ei omit două adevăruri importante.

Mai întâi, când consumi hrana, secreţia acidă este minimă pentru cel puţin treizeci de minute. Pe măsură ce hrana trece prin partea de jos a esofagului cade în partea de sus a stomacului. Aceasta este denumită secţiunea cardiacă, dat fiind că este mai aproape de inimă.

Restul stomacului rămâne plat şi închis în timp ce secţiunea cardiacă se deschide pentru a găzdui hrana. În perioada în care hrana stă în secțiunea superioară puţin acid sau enzime sunt secretate de către organism. Enzimele din hrana însăşi se mişcă din loc în loc digerând hrana. Cu cât mai mult din această auto-digestie are loc, cu atât mai puţină muncă trebuie să desfăşoare mai târziu organismul.

Când această perioadă între 30 şi 45 de minute este terminată, secţiunea inferioară a stomacului se deschide şi corpul începe să secrete acid şi enzime. Chiar şi în acest moment, enzimele din hrană nu sunt dezactivate până când nivelul de acid devine prohibitiv. Vedeţi dumneavoastră, enzimele din hrană pot tolera mediile chimice de mai multe ori acide decât neutre.

HEALTHVIEW: Au animalele şi ele o secţiune specială a stomacului unde hrana se auto-digeră?

HOWELL: În mod indiscutabil. De fapt, anumite creaturi au ceea ce eu numesc un stomac special pentru hrana cu enzime.

Există pliurile din zona obrajilor la maimuţe sau rozătoare, guşa multor specii de păsări, şi primul stomac al balenelor, delfinilor şi delfinilor bruni.

Când păsările, de exemplu, înghit seminţe sau grâne, aceste grâne stau în guşă pentru 8 până la 12 ore. În timp ce stau, ele absorb umezeală, se umflă şi încep să germineze. În timpul germinării, enzimele sunt formate şi ele realizează digestia seminţelor şi grânelor.

Balenele, delfinii şi delfinii bruni, au un prim stomac care nu secretă enzime. Balenele, de exemplu, înghit mari cantităţi de hrană fără să o mestece. Hrana pur şi simplu se descompune şi digeră singură. În carnea peştelui sau a altei vieţi marine pe care balena o mănâncă există o enzimă, numită catepsină, care descompune peştele odată ce acesta a murit. De fapt, această enzimă este prezentă în aproape toate creaturile.

După ce captura balenei s-a lichefiat trece printr-o mică gaură în al doilea stomac al balenei.

Îi lasă perplecşi pe oamenii de ştiinţă cum captura balenei poate să treacă prin acea mică gaură în cel de-al doilea stomac. Ei nu au habar că auto-digestia a fost la lucru.

“Legumele şi fructele nu sunt surse concentrate de enzime.”

HEALTHVIEW: Majoritatea – dacă nu toţi dintre noi, consumăm multe alimente gătite în fiecare zi. Putem noi compensa această pierdere de enzime consumând alimente crude pe lângă acestea?

HOWELL: Nu. Alimentele gătite cauzează o atât de mare secătuire a rezervei noastre de enzime că nu o poţi compensa mâncând alimente crude.

Ca adaos, legumele şi fructele nu sunt surse concentrate de enzime. Când are loc coacerea, enzimele sunt prezente datorită procesului de coacere. Cu toate acestea, odată ce procesul de coacere s-a terminat unele dintre enzime pleacă şi se întorc în tulpină şi seminţe.

De exemplu, când companiile vor să obţină enzime din papaia, un fruct tropical, acestea folosesc sucul unui papaia necopt. Papaia copt nu conţine o mare concentraţie de enzime.

HEALTHVIEW: Există anumite alimente în mod special bogate în enzime?

HOWELL: Bananele, fructele de avocado şi mango sunt surse bune. În general alimentele având un conţinut mai mare de calorii sunt mai bogate în enzime.

HEALTHVIEW: Recomandaţi toate alimentele crude ca surse de enzime?

HOWELL: Nu. Există anumite alimente, seminţele şi nucile, care conţin ceea ce se numesc inhibitori de enzime.

Aceşti inhibitori de enzime sunt prezenţi pentru protecţia seminţei. Natura nu vrea ca sămânţa să germineze prematur şi să îşi piardă viaţa. Vrea să fie sigură că sămânţa este prezentă în sol cu suficientă umezeală pentru a creşte şi a continua specia.

Aşadar, când consumi seminţe crude sau nuci crude, înghiţi inhibitori de enzime care vor neutraliza câteva din enzimele pe care organismul tău le produce. De fapt, consumarea alimentelor cu inhibitori de enzime cauzează o inflamare a pancreasului.

Toate nucile şi seminţele conţin aceşti inhibitori. Arahidele crude, de exemplu, conţin în mod special o cantitate mare. Germenele de grâu crud este de asemenea unul dintre cei mai răi agresori. În plus, toate tipurile de mazăre, fasole şi linte conţin câţiva inhibitori.

Cartofii. care sunt seminţe, au inhibitori de enzime. În ouă, care sunt de asemenea seminţe, inhibitorul este conţinut în special în albuş.

Ca o regulă generală, inhibitorii de enzime sunt ţinuţi captivi în porţiunile de sămânţă ale alimentului. Inhibitorii nu sunt prezenţi în porţiunile cărnoase ale fructelor sau în frunzele şi tulpinile legumelor.

Există două căi de a distruge inhibitorii de enzime. Prima este gătitul, totuşi, aceasta distruge şi enzimele. A doua cale, care este preferabilă, este înmugurirea. Aceasta distruge inhibitorii de enzime şi de asemenea creşte conţinutul de enzime de la un factor de 3 la 6.

Anumite alimente, precum soia, trebuie să fie în mod special bine încălzite pentru a distruge inhibitorii. De exemplu, multe din făinurile şi pulberile de soia de pe piaţă nu au fost încălzite destul pentru a distruge inhibitorii.

Există o altă cale de a neutraliza inhibitorii de enzime, dar vom ajunge la ea în câteva momente.

HEALTHVIEW: Aţi spus că nu este posibil să opreşti secătuirea de enzime provocată de alimentele gătite doar prin consumarea altor alimente crude. Ce pot face atunci oamenii?

HOWELL: Singura soluţie este să cumpere capsule cu enzime concentrate din plante.

Capsulele ar trebui să fie deschise şi presărate pe mâncare sau mestecate la masă. Astfel, enzimele pot merge să acţioneze imediat. Apropo, luarea de extra enzime este a treia cale de a neutraliza inhibitorii de enzime în seminţele şi nucile neînmugurite.
Enzimele concentrate din plante sau enzimele ciupercă sunt mai bune pentru predigestia hranei decât tabletele cu enzime pancreatice. Asta deoarece enzimele din plante pot lucra în aciditatea stomacului, în timp ce enzimele pancreatice lucrează cel mai bine numai în alcalinitatea intestinului subţire.

Dacă tableta de enzime are un înveliş enteric, atunci nu este potrivită, deoarce se va elibera numai după ce a trecut în stomac. În acel moment este prea târziu pentru predigestia hranei. Organismul şi-a folosit deja propriile enzime pentru a digera hrana.

“Vedem că dietele fără enzime duc la reducerea cu 30 la sută a perioadei de viaţă la animale.”

HEALTHVIEW: Vor beneficia oamenii din luarea enzimelor, chiar dacă nu au probleme cu digestia sau dacă mănâncă în special alimente crude?

HOWELL: Probabil că vor beneficia. Organismele noastre folosesc enzimele în atâtea moduri că merită să îţi menţii banca de enzime, indiferent de ceea ce mănânci.
De exemplu, enzimele sunt folosite mai rapid în timpul anumitor boli, în timpul unei vremi extrem de calde sau reci, şi în timpul unui exerciţiu extenuant.
De asemenea, ţine minte că orice enzime care sunt luate nu sunt irosite deoarece ele se adaugă la rezerva de enzime a organismului tău.

În plus, pe măsură ce trecem de floarea vârstei, cantitatea de enzime din organismele noastre şi cea excretată în transpiraţia şi urina noastră continuă să scadă până ce murim. De fapt, nivelele scăzute de enzime sunt asociate cu vârsta înaintată şi boala cronică.
Până acum, nu există multe dovezi solide că luarea de enzime suplimentare va extinde durata de viaţă. Oricum, ştim într-adevăr că şobolanii de laborator care consumă destule alimente crude vor trăi aproximativ trei ani. Şobolanii care consumă alimente fără enzime vor trăi numai doi ani. Astfel, vedem că dietele fără enzime cauzează o reducere cu 30 % a duratei de viaţă.
Dacă acest lucru rămâne adevăr pentru fiinţele umane, ar putea însemna că oamenii ar putea să-şi extindă durata de viaţă cu 20 sau mai mulţi ani – doar prin menţinerea nivelelor potrivite de enzime.

Mai multe despre Dr Howell

Dr Howell a fost un pionier în domeniul său. El a fost primul cercetător care a recunoscut şi conturat importanţa enzimelor în alimentaţie pentru nutriţia fiinţelor umane. El a scris Rolul enzimelor din alimentaţie în digestie şi metabolism în 1946. I-a luat mai mult de 20 de ani pentru a termina Nutriţia enzimei, care este o versiune prescurtată. Lucrarea originală are aproximativ 700 de pagini şi circa 160.000 de cuvinte şi conţine 695 materiale de referinţă la literatura ştiinţifică a lumii precum şi 47 de tabele. Conţine materialul de referinţă şi materialele sursă privind teoriile doctorului Howell legate de enzime, pe care el l-a numit Conceptul de enzimă în alimentaţie. Cartea analizează literatura ştiinţifică în 1973.

Sursa: romaniaraw.ro

http://suntsanatos.ro/alimentatie-si-nutritie/dr-edward-howell-importanta-enzimelor-in-alimentatie-pentru-nutritia-omului.html